Nu ma marit, stati linistiti. Mai am de copilarit. Insa parintii mei isi reinnoiesc juramintele in fata lui Dumnezeu, a prietenilor si a familiei. Organizarea nuntii de argint a fost ceva foarte spontan, caci doar ce m-am intors de acasa, ma suna tata si imi da marea veste. Cum la nunta cealalta a lor am lipsit, nici nu ma gandesc sa nu ma duc! Valizele si la gara!

Sunt asa emotionata, de parca e nunta mea! Vreau neaparat sa ii fac rost mamei de un voal de mireasa. Nu va faceti griji, n-o sa stric surpriza. Mama nu-mi citeste blogul. Deci asa ma gandeam. Are cineva de dat/imprumutat un voal? 😀 Dar mirele ce poarta de obicei? Aaaaa! Banul ala de valoare mare in piept. Bun. Se rezolva. Acum mai ramane sa ma gandesc la cadou, ce tinuta de gala voi purta si ce surpriza de zile mari sa le fac. Floare la ureche!

Mi se pare asa draguta ideea. O nunta in toata regula, cu nasi, verighete de argint, slujba la biserica si marea petrecere. Cred ca am sa ma autoproclam domnisoara de onoare. Probabil o sa plang mai rau decat o sa planga mama la nunta mea.

Casa de piatra, dragi parinti de Oană si de Teo! Acum sa chiuiiiim!